Spini

Te chinui sa razbesti...
iar ea ca un trandafir creste, infloreste, respira,
te incanta cu a ei frumusete,
se joaca in lumina.

La inceput o placi pentru ca exista...
delicata, gratioasa, sublima.
Incet cu al ei dulce miros te imbie
iar in tine draga, ceva se schimba.

Te indragostesti caci e perfecta,
pare ce ai visat, sperat si totusi e incompleta,
vraja se termina dar tu nu o poti spune
asa ca in timp ce tu traiesti o lasi sa se usuce.

Dar ca orice trandafir are si spini
tu bineinteles ca ai uitat, ochii ei pareau naivi
si cand mai putin te vei astepta
te va intepa si va pleca.

Pustie iti va fi inima dar o vei afla
doar atunci cand va apartine altuia,
un altul care se va indragosti de ea,
un altul care nu o va aprecia.

E un trandafir si asta ii e menirea,
sa fie iubita, admirata, pretuita
si atunci cand e ranita
inteapa, pleaca si in scurt timp te uita...

tu, pierdut in neant

Teama de refuz, teama de bine,

Orgoliu, nesiguranta, iubire...

(Sentimente ce sunt pentru ea, pentru o ea ce a existat, ce inca ai vrea sa existe.)

Raze de soare, intr-o noiembrie pe dos,

Cafea cu aburi de regret, miros

de lacrimi pentru ce a fost.

Dear, traieste in prezent

Otrava, spini, neant,

eu si tu...atat!

Poluare, un zambet, suspine si da,

iti promit ca o sa am grija de tine...